Poezie
Singur
1 min lectură·
Mediu
Am ramas s-astept din nou
Singur si intunecat
Din departare acel ecou
Salbatic fermecat.
Sa vina ca o furtuna
Neastamparata si vioaie
Sa intoarca o noaptea nebuna
Intr-o zi cu ploaie.
Sa aduca norii grei
Pe cerul innegrit de fum
Sa despice lumea-n trei
Sa-I prefaca-n scrum.
O lume buna,nebuna sa devina
O lume calma c-o palma sa loveasca
Iar lumea rea sa vina
Printre noi sa ne ocoleasca.
Poate soarele va rasari
Sufletele sa le incalzeasca
Si din nou se vor mari
De nu,sa putrezasca.
00926
0