Poezie
Suflet gol
de ionel todoran
1 min lectură·
Mediu
Suflet gol
Suflet gol făr de scăpare
De piatră îți e inima,
E totul trist și ce rău doare
Tu ai uitat că poți visa.
Te strig acum când totul pare
Un straniu,negru peisaj
Întinde-mi mâna,dă-mi putere
Dar ai fugit,tu n-ai curaj.
De gheață îți este privirea
De ce-ai ucis sufletul tău,
Când tu visai la nemurire
Iubeai,trăiai,sufletul meu.
Suflet gol făr de culoare
De ce te-ai prefăacut în lut,
Ai fost cea mai iubită floare
Acum înțepi și mă lași mut.
Ești curcubeul vieții mele
Ești pe pământ un colț de rai,
Frumoasă și în clipe grele
Ca roua zilelor de mai
Suflet gol,inima doare
Dar cum să doară ceva bun,
Căci eu iubesc dulcea mea floare
De ce mie sufletul doar scrum.
Ca un nebun aștept în ploaie
Să văd dulcele curcubeu,
Să văd că râzi că ești vioaie
Și colorat sufletul tău
001.656
0