Mediu
De mic am avut portile inchise,
Desi m-am nascut cu aripile intinse...
A trebuit doar sa invat sa zbor,
Inca nu am reusit fara ajutor,
Dumnezeu m-a vazut plangand...
Si pasind pe pamant,
Umbland fara descernamant,
Intinzandu-mi mana, ma scos din mormant...
M`a spalat in ocean, printre vietuitoare,
M`a uscat in vulcan, printre roci sedimentare,
M`a zvantat in ceruri, printre nori si ingeri,
Ascultandu`mi multumirea plina de lacrimi si dureri...
Mi`a oferit un loc in univers, facandu`mi un rost,
Mi`a prezentat legea iubirii, si a trebuit sa o invat pe de rost,
Incercandu`mi norocul, am inceput sa simt emotii si iubire,
Necunoscand consecintele dragostei, lovita cu lacrimi si suspine,
Mi`am inceput unica misiune adevarata,
Sa adun suflete ratacite fara speranta,
Chemandule dupa amprenta sufletului,
Facand un singur destin dulce din doua ale amarului...
Nu mi`a fost foarte greu,
Findca iubirea se gasea mereu,
Fiecare avea o iubire aparte bine intemeiata,
Cu bune si rele, pagube grele cu o viata manierata...
Nu a mai trecut multa vreme, si privind in viitor,
Observand dragostea stingandu`se, privind`o cu dor,
Sufletul parca`mi inota in nisipuri miscatoare,
Ochii inlacrimati plini de priviri neiertatoare...
Privind cum lumea isi schimba stilul de`a iubi intens,
Luand decizii pripite, fara rost sau sens,
Fiecare mergand dupa un interes pervers,
Distrugand legea iubirii fara nici un stres...
Cu aripile stranse m`am coborat pe pamant,
Avand acelasi scop si acelasi gand,
Sa`mi gasesc iubirea adevarata,
Nu va fi greu, Cupidon ma intitulez inca o data...
00786
0