Poezie
Niciodată singură
1 min lectură·
Mediu
Îți plimbi surâsul cenușiu
Printre amintiri de roze și de crin
Degetele tale mângâie cu arcuiri ușoare
Paginile unui trecut istoric
Ce-și cântă faptele de vitejie
Prin intermediul unui sonet albastru.
Îți deghizezi privirile în atenții minuțioase,
Cercetezi cu pricepere parfumul livresc
Ancorat în constelații culturale.
Privesc dintr-un colț al camerei noastre
Făptura ta ermetică,provocatoare...
Nu îndrăznesc să mă apropii de tine
Temându-mă să nu-ți tulbur concentrarea.
Privești absent către mine
Și îmi întinzi mâna ta palidă și caldă.
Îmi cuprinzi mâna mea rece și tristă
Într-o suavă îmbrățișare de degete catifelate.
Îmi săruți gândurile,îmi îmbrățișezi buzele
Cu petalele fragile ale unghiilor tale.
Știu că vei fi etern lângă mine,
Că nu mă vei părăsi
Chiar daca cel de-al 12-lea ceas te prinde lucrând
De mine tot îți vei aminti.
001.808
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Taranu Anca Lavinia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Taranu Anca Lavinia. “Niciodată singură.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/taranu-anca-lavinia/poezie/14090414/niciodata-singuraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.