Poezie

Paradoxul morții

1 min lectură·30 martie 2016

Mediu

oartea poate fi singura scăpare

Din absurditatea existenței cotidiene

Sau poate fi o falsă libertate

Ce atenuează doar pentru o clipă

Durerea de a exista.

Poate să fie exaltare spirituală,

Poate fi cântec sau închisoare abisală,

Poate fi rece sau poate fi fierbinte,

Poate fi definită sau nu prin cuvinte.

Prin moarte regăsim

Lumea preexistentă condiției noastre efemere,

Prin moarte regăsim iubirea

Convertită în singurătate și durere.

Prin moarte putem accede

Spre cunoașterea astrală,

Putem ființa lângă Divinitate

Într-o lume celestă,ideală.

Dar dacă ne însușim dreptul de a muri

Vom cunoaște neantul uitării

Ai cărui sclavi vom deveni.

Vom stărui între decepție și melancolie

Și vom cunoaște o eternă întristare

Sufletele ne vor fi cucerite pe vecie

De către Zeul cel Malefic

Și ale lui perfide ursitoare.

Nu vom cunoaște înălțarea

Ci o cădere abisală,

Nu vom fi îngeri și mirese

Ci demoni care poartă-n ochi

Lacrimi de diamant și de smoală.

001.849

Taranu Anca Lavinia. “Paradoxul morții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/taranu-anca-lavinia/poezie/14090285/paradoxul-mortii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.