Poezii

Nu stiu... Poate tu Poate eu Sau Poate nu... Esti o enigma... Esti un mister Ca o idila Cu simt si umor Esti o picatura Ca un fulg in zbor Pura si mereu nebuna ...

Viata asta din bucatele Te face sa alegi Mai mult raul,decat binele Si nici nu-ti dai seama cand gresesti... Trecutul e vechi Prezentul e infinit Viitorul e plin de viziuni Si ziua de maine

Suflet pierdut prin infinit Numai la tine s-a gandit Si zici ca nu mai are rost Ca tot ce-a fost s-a terminat De parca nici nu te-am iubit De parca eu te-as fi mintit... E vina mea Si nu

Mai bine mor,decat sa te pierd Dintr-o greseala involuntara Facuta la nervi si negandind Si regret totodata... Nu vreau sa te pierd Dintr-o prostie Nu mai am nici un gand Doar o

Paranormal ... Ceva vocal ... Ceva ce huruie si zboara ... Ceva cu`n glas ca de vioara ... Un sunet trist ca o petala ... O poezie rara ...

E un lucru neplacut Ca un clopot care suna Intr-o noapte fara luna Din iubirea gandului Pe aripa vantului Am venit din infinit Pur si simplu nelamurit.

Daca as muri fara sa-ti spun \"te iubesc\" M-ai putea ierta vreodata? Daca as muri si ti-as spune \"te iubesc\" chiar in clipa mortii, M-ai putea ierta vreodata? Daca as muri dupa ce ne-am

Ganduri ale mele,vanturi scheunand pe prag... Insirati-mi azi de-a randul tot ce mi-a fost drag ! Amintiti-mi scapararea soarelui pe iaz unde-si suna frunza rara plopul vesnic

O clipa doar de mai zari Si-n ochii mei daca ai privi Vei vedea ca nu mintesc Cand voi spune \"Te iubesc\". O clipa doar de mi`ai oferi Ai vedea ca fericita tu vei fi Caci

Acum, cand luna se ascunde dupa nori, Iar aerul e placut inmiresmat de flori, Eu stau in camaruta mea si ma gandesc, La cat de mult eu te iubesc. Dar gandurile-mi sunt intrerupte De

DE CE ? DE CE de viata-s plictisit ? DE CE universul e infinit ? DE CE cu vise m-am amagit ? DE CE florile n-au inflorit ? DE CE cu putine-s multumit ? DE CE vuitul a amutit

Mi-e dor de dor si de izvor Mi-e dor de vânt si de sarut Mi-e dor de ploile de vara, Mi-e dor de lacrima amara. Mi-e dor de viata, de iubire De pierduta fericire, Dor de soare si de luna,

Am fost cândva stapânul unor plapânde visuri Ce-mi luminau faptura cu licurici si stele, Prin ierburile verii, cu dulci si stranii râsuri De-argintul unei muzici ce se-nalta prin ele Din

Ce stii tu, vântule, despre sufletul omului - Tu, care esti pururi nelinistit? Ce stii tu, valule, despre sufletul omului - Tu, care esti infinita framântare? Ce stii tu, stea din

În fiecare secunda ce curge prin noi e o picatura de durere... Fiecare clipa ce zboara în neant e o frunza aramie ce piere si moare în neagra tacere... Un covor desirat de clipe risipite

Mi-e sufletul pustiu, pustiu ca marea În nemiscare sub un soare orb. Mi-e sufletul amar si plin de sarea Neplânselor iubiri ce-mi sorb Din ceasul noptii ce-a aprins chemarea Întregul,

Cand am ridicat ochii, am zarit: O Mare de priviri intetosate, O Mare de Soare, O Mare de priviri calatoare, Ce ma-mbia la ganduri nesperate, Uitand de suferintele toate. Patrunsul spre adanc

Daca as stii si as putea sa-mi amintesc Cum inima-mi plangea si de ce ea iubea , Azi poate n-as mai plange si totul n-ar fi sange Si poate te-as iubi si iarasi mi-as dori... Cand fost-ai doar a

Priveam amurgul in tacere Si cat eram de fericiti Dar intr-o zi de iarna trista Am plans si-apoi ne-am despatrit O calda strangere de mana Si totul a luat sfarsit Nu vom uita c-am fost

Femeie,zambet de cais Ma porti prin viata ca prin vis Ma-mbeti cu gura si ma minti Si ma inseli si ma alinti In ochii tai, faclii de dor Se-ngana timpul trecator Ma arzi cu eisi ma

Te caut si inima mea imi spune ca te voi gasi, Te caut in soare, in raze dulci si sfinte, Te caut in nisip, in aurul pur al marii, Te caut in scoici, insa gasesc doar perle, Te simt aproape,

T impul trece! E ca un rau invizibil. I ar noi,statui, pe U ndele lui B atand in pietrele-porti E femere S ingure ecouri C autand fericirea.

In Castelul de Gheata Cu ochii inchisi Poate ca am visat, In Castelul de Apa Pe scoica de argint Poate ca am pasit, In Castelul de Foc Cu nisipul in plete Poate ca am alergat, Dar in

Ce ganduri ma dor acum, Cand tu lipsesti din ele! Si totusi surasul nu e doar scrum Din amintirile grele, Caci mi`am deschis pleoapele larg De parca as incepe din nou sa traiesc, Iar tu ai

Stii? Castelul nostru de nisip s-a naruit. L-am lasat pe tarm, singur, si valul si l-a insusit ca salas al amintirii. Mai stii? Cantecul nostru a amutit. L-am tacut undeva intr-o scoica, iar linistea

Eu sunt intreg cu o jumatate lipsa. Sunt cantec fara note, cuvant sunt – nerostit. Sunt vorba grea, neauzita. Sunt zbor fara aripa, mers fara pas, sunt ora fara clipa. Eu sunt doar jumatate din

Am cautat prin clipa care trece Si se dilata in lumina Prin spatiul unui vis, ce rece De gandul noptii se anina, Am cautat un strop de suflet In spatiul dintre ieri si azi Si am gasit