Poezie

Dimineata la mare

1 min lectură·13 iulie 2008

Mediu

Dimineața în zare , un roșu punct apare,

Mă intreb : Ce este oare?

Pescarușii îmi zic din zare..

Că acest punct este un \"soare\"

Ce iar si iar iesă din mare cu raze lungi și calde,

Și binevoitoare..

Atunci începe marea..să atraga copii

Să se joace în vlauri stravezii..

Dar ce se întamplă oare atunci cand soarele de pe cer dispare..

Vin norii îndurerati ,ce alunga toata lumea

Și nici marea nu-i poate opri..

Dar este soare și asta e bine

Stau și ma joc , iar marea e langa mine..

E o zi frumoasa si asa sa fie mereu

Cât soarele rasare va fi o veselie.

Nimic nu opreste buna și inegalabila fericire .

001.309

stoica gabriel. “Dimineata la mare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stoica-gabriel/poezie/1792245/dimineata-la-mare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.