Poezie

Rugă

1 min lectură·16 mai 2007

Mediu

Þi-aș trimite, Doamne, o scrisoare,

Þi-aș mai spune cum e pe Pământ,

Þi-aș mai lăcrima de ce ne moare

Dragostea de-aproape și Cuvânt...

Poate n-ai aflat c-am dus la groapă

Lăturalnic și-ntr-ascuns pe Duhul Sfânt.

Toate s-au făcut pământ și apă,

Ce zic eu? N-avem nici apă, nici pământ...

Parcă ieri am îngropat-o și pe Maica

I s-a prăfuit și chipul în biserici,

Pruncul îi cerșește în pufoaica

Ce-a primit-o-n scârbă de la clerici.

Am rămas de-acum la mila

Celor care-au strâns treizeci de-arginți

Pentru acul cu ureche cât cămila:

Ei ne predică iubirea pentru sfinți...

.............................................................

Þi-aș trimite, Doamne, o scrisoare

Dar gândesc că poate ai albit,

Poate-i frânt la Roată Carul Mare

Ori Pământul iar s-a rătăcit...

001.215

Ștefanopol Paul. “Rugă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefanopol-paul/poezie/246335/ruga

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.