Poezie
***
1 min lectură·
Mediu
cea mai fină mână receptorii tactili cei mai sensibili
pentru blana de lapte si cenusă cu care ma infăsor
in trupul meu ca intr-o vizuină
caldă si umedă
îl simt tot întreg inima îmi bate in tălpi
îmi ling trupul de sus pană jos
papilele cele mai fine pentru blana mea de argint
sunt in mine
întreg
suficient
în siguranță
unul
imi culc trupul direct pe pământ
rece si dur la început
îl încălzesc cu blana mea îi împrumut mirosul meu
moale și cald
bătăile inimii mele prelungite în pământ
îmi las fire de blană pe copaci
o dâră de miros în urma mea
ca un tunel
nu mă pierd niciodată
mă scald in scuipatul meu
ma hrănesc cu propria sperma
nu-mi amitesc să mă fi născut
nu sunt sigur că exist
înot în
gălbenușul razelor
care-mi ține loc de timp și spațiu
00889
0