Poezie
mesteacanul meu
...e tot acolo si acum.
1 min lectură·
Mediu
din zare cu coaja-i lucind ca Argintul,
Mesteacanul meu adormit langa deal,
m-asteapta sa cresc, sa cutreier pamantul
El sta tot acolo batran, triumfal
dar unde te-apropii printre dealuri
si-i vezi lucind din zare tot vesmantul
si aurul din ramuri scaparand,
de parc’un foc de veacuri e aprins,
de cati eroi cu sufletul incins?
De pare ca aievea-ti spune vantul
cat de cu greu este sa crezi, sperand
........................
peste gradini si peste sat,
e alb, cu coaja-L vezi din cer
si de te-apropii si mai tare,
frunzele mii si ramul lui
sunt numai tremurat.
dimineata-l priveam cand veneam peste munti
Si-n roua curata argintu-i lucea
cu frunza-i furtuna usor prevestea,
in serile triste de vara.
014.809
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stefan GOGOTA
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Stefan GOGOTA. “mesteacanul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-gogota/poezie/76755/mesteacanul-meuComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
sunt sigur că nici unul din cei implicați în discuțiile legate de virgule nu vor rămâne marcați de incidentul în cauză, pe care sugerez să îl lăsăm definitiv în urmă, și îți urez succes și inspirație în activitatea pe site.