Poezie

Visare

1 min lectură·23 aprilie 2008

Mediu

Ieri visam o mângâiere și te născoceam în gând,

Azi tânjesc dup-o privire, și de glasul tău mi-e dor!

Năluca ta mă lupt s-o prind, în vise tandre mă cobor,

Iar din dulcea reverie nu m-aș mai trezi nicicând...

Eu, pierdut în suferință, îți zâmbesc cu stângăcie,

Doar a ta privire dulce poate sufletu-mi s-aline,

Ah! în brațe te-aș cuprinde, mai aproape, lângă mine,

Și te-aș săruta întruna, o întreagă veșnicie!

Și feriți de ochii lumii, între ziduri obosite,

Mângaia-voi fruntea-ți dalbă, părul negru l-oi desface,

Dulce, palidă speranță, însetarea nu-mi dă pace!

Luna plină se revarsă peste case adormite…

Tu cobori încet privirea, ochii tăi mă lumineaza,

Iară eu, de tine lacom, și să simt a ta făptură,

Te adun flămând în brațe, te sărut prelung pe gură,

Și cobor cu dezmierdarea, inima-ți rapid dansează,

Ochii tăi, ce blând mă mustră! când cu sărutari mă ierti...

001.941

Sorin Toma BOC. “Visare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorin-toma-boc/poezie/1779807/visare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.