Sorin Olariu

Cand i-am spus eu: urca, urca!...
Nu stiam de ce se-ncurca;
Pe-urma, plina de rusine
Si-a-ntors ochii de la mine.

Nevasta mea m-a acceptat
Nu pentru ca-s frumos barbat,
Ci ma alese pe viata
Pentru cocoasa mea din fatza.

(\"Decat cocoasa de la munca/Mai bine burta de la bere...\" - proverb romanesc)

Mentionez ca acesta epigrama, putin mai desucheata, a fost postata cu \"acordul\" cenzorilor!

Autorul

Lui Genu:

Cand nu ai acces la puica/ Buna-i si sticla de tuica...

(Na, c-ai zis-o bine, muica!)

Sau:

Vinul asta din pahare,
Ce cu totii l-am gustat,
Spune-ne ce nume are?...
Daca tot l-ai botezat...

Votca asta din pahare,
Ce cu totii am gustat-o,
Spune-ne ce nume are?...
Daca tot ai botezat-o...

Viorel a aparut,
A facut ce a facut
Si ne-a dat o lectie
Cu/despre...erectie!

Rămânem numai cu uitarea
Noi ce ne credem armăsari,
Când e știut: polenizarea,
O fac doar trântorii cei mari.

DESTÃINUIRE

Ce atâta tevatură...
Ce atâta alba-neagra,
Când eu n-am un dinte-n gură
Și nici bani pentru Viagra!

Si ne intrebam: oamenii sunt sub vremuri sau vremurile sunt sub oameni?

Silvia, problema-i clara: i-au ramas diacritice de la postare. A uitat sa si le stearga.
Cat despre text, ce sa zic? Te asteptam si cu altele domnule din Banat, ca sa ne facem o parere.
Poemul de fata imi aduce aminte de un wallpaper fantasy cu unicorni si pesteri tainice din alta lume parca.

AUTOEPIGRAMÃ

Pe frumoasa florăreasă
Poți matale s-o încerci
Dar să nu te-ntorci acasă
Cu...ciuperci!

Mă-ntreb de douăzeci de ori
Cum Gaiță, vorbind de spori,
Confundă biata florăreasă
Cu-o ditamai...ciupercăreasă?

BA MÃ CHEAMÃ VIOREL (în ajutor)

Păi dacă-i musai să mă cheme
O să mă cheme...Viorel
Și-atuncea, Silvy, nu te teme,
C-o să intrăm...și eu și el.

BA MÃ CHEAMÃ VIOREL (în ajutor)

Păi dacă-i musai să mă cheme
O să mă cheme...Viorel
Și-atuncea, Silvia, nu te teme,
C-o să intrăm...și eu și el.

Happy Birthday! si de la Epigramist

Vezi Genule ca la prima epigrama nu ai modificat versul 1 ca sa rimeze cu 3.

Ca poet el vina n-are
.....................
De-am ramas cu burta mare
.........................

ok?

Uite Filip ca am si din astea:


A FOST ODATÃ CA NICIODATÃ...

era ca un fel de primăvară peste
ochii subtiri ai pământului dar
șerpii de-ntuneric răsăreau
din iarba vânătă
sâsâind obscenități
la adresa www.omenire.com
lângă poarta erei atomice
stăteau Dumnezeu și cu
Sfântul Petru
judecând turmele de
crisalide
stadiul larvar a ceea ce
ar fi putut fi odatã sufletele
noastre comune

era ca un fel de primăvarã peste
epiderma subțire a timpului dar
șerpii de-ntuneric
mâncau antrax cu napalm
pe pâine
și vomitau neutroni
cu care biciuiau apoi
ochii arzânzi ai
planetei-mamã
ce mai scãpau ici-colo
câte o niagară de
lacrimi uscate

atunci am îngenuncheat
în iarba cea vânătă
și fierbinte ca
un ou de pasăre phoenix
undeva
în adâncul găurii negre
căreia obișnuiam
să-i spun odată inimă
sufletul mi se zbătea
hăituit
căutându-mi în zadar
marginile
și plângând în hohote peste
întrebările lumii

dar nu mai era deloc primăvară
iar eu muream
departe tare departe
pe malul unei ierni
de plutoniu
învelit într-un lințoiu
de vise

ce folos ce folos ce folos
că mă porecliseră
homo sapiens
poate mai bine aș fi fost
piatră
sau strigăt
sau cale lactee

și totuși a fost doar un vis
cu șerpi atomici
și cu șopârle chimice
care mușcau cu sălbăticie
din primăvara
ce nu avea să mai vină
vreodată

(Gugulanul)

PS: Nu mi-a spus dacă ai primit cărțile de la mine. Te întreb asta pentru că unii le+au primit iar alții nu.

Când văd mulțime de bărbați
Cum se-nțeleg ca niște frați
Îmi spun, văzând ce replici schimbă:
-Ce pricepuți se cred la...limbă!

DE PAZÃ LA CONDUCTÃ

Azi-noapte, mulți specialiști,
De pază au făcut pe tură:
Primarul, paznici, polițiști...
Cum vă spuneam, cu toții...fură!