Poezie
Eu sunt târzie.
1 min lectură·
Mediu
Să nu crezi nimic din ce-ți șoptesc acum,
Sunt doar văpăi ascunse în chilii din munte,
Sunt doar vorbe mute,
Spuse de-un călău victimei sale,
doar nebunii, doar zale.
Și întind mâna spre tine, dar ești ascuns,
Și nu te mai zăresc pe bulevarde,
Căci tu mi-ai fost și moarte,
Și viață, când nu aveam trăire,
Și suflet, când nu aveam simțire.
Și îmi va fi dor de tine, acela ce nu ești,
Dar care, în fotografii de nuntă,
Parcă risipești, dar zâmbești,
Și nu știu dacă eu sunt vinovată,
Pentru c-ai plecat, așa, deodată.
Primul cuvânt, prima minciună spusă,
îți stau și acum pe umeri,
Dar tu mușcă-te de buză !
Căci ea nu știe , ea nu te știe,
Nu o minți. Eu sunt târzie.
001.036
0