Poezie

Același cuplu

Cu drag, logodnicului meu.

1 min lectură·29 aprilie 2013

Mediu

Când mă văd înconjurată

De atâta dragoste falsă, de atâta superficialitate,

De atâtea lacrimi judicioase

Și de atâtea despărțiri fără rost,

Tocmai atunci realizez, în cel mai profund mod posibil,

Cât de norocoasă sunt că te am.

Noi nu ne certăm din gelozii sau premoniții,

Din suferințe trecute sau dureri neapreciate.

Defapt, nici nu îmi aduc aminte să ne fi certat vreodată.

Tot noi suntem același cuplu

Care deși nu a rămas ancorat în trecut,

Avem simbolurile noastre, banca noastră, patul nostru,

Adrenalină, dar și pace, copilărie, dar și maturitate,

Încredere, dar și teama de a nu îl pierde pe celălalt.

Ne cunoaștem de-o viață,

Ne cunoaștem de o eternitate parcă,

Și tot o eternitate pare o zi fără celălalt.

Mulțumesc pentru că mă faci fericită.

Mulțumesc pentru că nu m-ai uitat niciodată,

Pentru că mă iubești în continuare,

Chiar dacă îmi cunoști amănuntele fiecărui defect,

Și pentru că nu mi-ai oferit niciodată

Nici măcar impresia vagă

Că între noi ar fi doar o dragoste falsă.

Mulțumesc pentru faptul că mă iubești

Profund, ireversibil, adevărat.

001.120

Sonia Kalman. “Același cuplu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sonia-kalman/poezie/14028843/acelasi-cuplu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.