Poezie
Pleacă de bună-voie
1 min lectură·
Mediu
Cad fragmente de despărțiri
Printre dinții mei de zgripțuroaică,
Și îmi vine să smulg din carne minciuna,
Căreia noi i-am pus numele de dragoste.
Să o văd cum sângerează și cum se stinge
La fiecare lovitură de pumnal pe care i-o aplic.
Să urle iubirea de durere, să moară !
Să lase loc pe pământ pentru foc,
Să ardă din temelii despărțirea, cu tot cu lacrimile ei.
Să stau la metrii distanță de cenușa noastră,
Să îi întorc spatele și să plec, reîncepând o nouă viață.
Te-am iubit, te iubesc și te voi iubi, atâta timp
Cât nu voi reuși să te fac să pleci din sufletul meu.
Pleacă de bună-voie, te rog. !
001.001
0