Poezie

Inimă furată

1 min lectură·29 iunie 2012

Mediu

Aseară, pe când dormeam amândoi,

Am auzit niște zgomote ciudate în cameră.

Am deschis, așadar, încet ochii,

M-am răsucit în pat,

Și am observat că deasupra ta stătea

O femeie cu un păr platinat ca luna,

Și care îți ținea în mâna stânga inima.

Când a realizat că a fost descoperită,

Mi-a arucat un zâmbet fals,

Și prin acest gest a lăsat să se vadă faptul

Că îi lipseau vreo doi-trei dinți.

Tu dormeai.

Probabil nici nu ai simțit

Când vrăjitoarea asta frumoasă

Ți-a furat inima și a fugit cu ea departe.

Eu am încercat să te trezesc,

Dar ai spus să te las să dormi în continuare.

Și eu ce am putut face?

Am lăsat-o să plece, cu tot cu inimă.

Astăzi dimineață,când te-ai trezit,

Mă așteptam să te simți mai ușor.

Dar nu. Tu te simțeai și mai greoi.

Dragule,dacă la noapte te va trezi

Zgomotul făcut din cameră de vreun zmeu

Venit special pentru a-mi fura și mie inima,

Te rog să dormi în continuare.

Nu îți face griji.

Inima mea a fost furată aseară,

Căci inima mea era în pieptul tău.

001.310

Sonia Kalman. “Inimă furată .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sonia-kalman/poezie/14010134/inima-furata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.