Poezie

despre o piatra

1 min lectură·11 noiembrie 2009

Mediu

Prin perdeaua colorată

S-a zărit, în fapt de seară,

O micuță inimoară..

Încet sprea ea mă îndrept

Și apoi eu o întreb:

-Cine ești tu, ce faci aici?

- Nu ți e teamă că te frângi?

-O..!! Eu sunt o nestemată

Dintr-un safir prelucrată

- Înseamnă că ești valoroasă

Nu vrei să te iau acasă?

-Deși este frig și ninge

-Tu nu mă poți atinge

-Doar o singură făptură

-Ar putea să mi dea căldură

-Încă ea nu m a găsit

-Și am sufletul rănit

-Eu o liniștesc și ii spun

-Stai cuminte, e pe drum

-Dar imi e frig și o să răcesc

-Nu cred ca o să reușesc

-Să mai pot a străluci

-Inima mi se va zdrobi

-Tu ești o piatră rară

-O posibilă comoară

-Strălucirea îți va fi redată

-Ai răbdare și nu fi ca orice piatră!!

00749

simonac. “despre o piatra.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/simonac/poezie/13914440/despre-o-piatra

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.