Poezie

INIMA CAUTA...INIMA

1 min lectură·23 martie 2007

Mediu

Când vântu-mi răscolește-n suflet

Și doru-mi plânge peste el,

Se-aude-ncetișor un scâncet

Și știu că e al unui suflet singurel.

El plânge-n noapte dupa ea

Și ea pe undeva-l plânge pe el,

Să vină să-i aducă-n dar iubirea,

Să poată să o cânte amândoi la fel.

Dar ea îl strigă, el n-aude,

Ea îl privește lung și plânge

Și lacrimile ei pamântu-ncep să ude

Și simte-ncet cum sufletu-i se frânge.

Ar vrea ca el să poată s-o salveze

Și inima-napoi să-i pună,

Dar cine știe cât o să dureze,

Un veac, un an sau poate-o săptămână ?

Și el ar încerca, dar nu e sigur

Că merită să facă acest efort,

I-e teama că o să rămână singur

Și-o să se-aleagă prefu-ncet de tot.

Ea l-ar convinge, el nu știe

Și sufletele lor timid se caută,

Al ei pe veci cu-al lui să fie

Să se-mplinească ceea ce numim noi soartă.

Poate cândva, peste un timp,

S-or regăsi pe undeva în lume

Și amândou-or bate în același ritm

Și-a lor iubire la toți ei o vor spune.

04.09.2000

001.368

Simona (Sava) Kolozsvari. “INIMA CAUTA...INIMA.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/simona-sava-kolozsvari/poezie/238300/inima-cauta-inima

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.