Poezie
să ningem caii murgi deseară
1 min lectură·
Mediu
cerul așteaptă la o margine a gândului
o cernere
pleoapele mele mai mint cu fiecare clipire câte puțin
genele pictează iarba violet și umbrele alb
spulberă un dor de cais pe marginea unei livezi de piersici
tăinuit de o inflorescență a păcatului
(delimitare agrestă
gard viu de sentimente)
versul meu aleargă alături de pardoși mătăsoși
plimbă penumbra labelor acestora pe cărările strălucind în iarbă
și cerul se clatină vălurit
iar eu cu bagaje și cuvinte care întârzie aștept
nelămurit un bac sau un nor să mă treacă dincolo de tâmplă
poate părul tău iubito să-mi cadă moale sub picioare
să ningem caii murgi deseară
depărtările și frământările anotimpurilor dintre noi
curgă apoi în șuvoaie verzi topite peste alb și violet
lumina să intre în ochi curgând pe obraji
plâns invers
sub soarele unui cer de fericire
001.396
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Simion Cozmescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Simion Cozmescu. “să ningem caii murgi deseară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/simion-cozmescu-0035374/poezie/14032127/sa-ningem-caii-murgi-desearaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.