Am venit
Am venit sa am de ce pleca. Am venit sa am cu ce pleca. Si tu, tu-mi vei da provizii Vom face schimb de trecuturi In prezente asternuturi Si eu, iti voi fura amnezii ochii-ti sunt lungi
Te
Þi-aș înfige T\'uri pe tot corpul, sa te escaladez Și cu bilete pentru tramvaiul cu sclipici să te împodopesc. O sa-ți placă să te zgârii într-o anume cădere Spre abisul tău pe zâmbetul meu
Calare in mine
Plimbându-ma între popi De case vechi Cu o poza de mâna Scapată din ochi, Călcând din gropi in gropi Își oscilează claritatea.. M-aș mulțumi s-o îngrop Cu frunze de toamnă În vechimea
Degeaba alert
..să-ți sărut sânișorii brumați din efortul de a mă vedea sub adierea îngropării mele dezbrăcat sub frunzele toamnei din parc. pielea să ți se desfacă de gaină de parcă mii de ace din tine
Oda fructelor
Pot să tai și tace Încurcat în alge Împaturit în ace. Cu batista fier Mă șterg în frunte Cu blocuri de cremene Cărunte ce pier. Cred pe \"crede\" Pe locuri De oameni cu tocuri. Și merg
Un vis
La margine de câmp arat străbătut c-o palmă-n palmă, dispare la margine de pădure neagră. Eu mă afund printre brazi și devin un brad mai mic într-un centru de hexagon din brazi unde rază de
Între oase
Te simt. Tu mână caldă Ce mă iei ochi în palmă Și mă pui în ferestre Fără rame sau perdele Fără geam și fără piele Fără pete între stele. Ușor doar pixul mai zgârie norii. Calicul. Am
In dimineata asta
Am început sunetele să sune Și scânteile să danseze între toți. Marele galben îi învăluie și-i asigură de-mprejur. Mă privește printr-o luptă prăjindu-mă de idei. Îmi scrijelesc pe mână cu un
Compartimentul
Sunt străin de Timp.. cineva mi-a vărsat Cana. M-am lipit de Linguriță, Ușor, aici, și mai incolo Se transformă-ntr-o peniță Cu vârful despicat în două: Pe geamul trenului fuge iute
Fără piele
Am văzut o voce-ntr-un copac. Eram surd de vreme. Devreme era Târziul meu în colac. De geme Târziul meu, nu mă-mbrac. E târziu, aproape devreme Și-mi las Târziul in cizme. E lesne de
O viata
\"deschide ochii!\"mi se ordonă Temut de ce nu știu c-ar fi după pleoape Îi deschid tremurând Și imediat dupa Am văzut cum bezna presa Tot puținul din camera mea. E o liniste deplină Și o
Meteo
Iubind eu simt Cum hainele-mi trosnesc De îngheț Căci bate vântul În al meu coteț Iar muribundul Îmi aleargă plusul Cotind pe lângă păpuși reci Fără loc de veci. Tu plusule, ușor
Acum
Un praf de zâmbet mi-a rămas pe gât Și zâmbetul acum în gând. E rece gâtul meu acum Și gândul Să-l încălzești c-o lacrimă Acum, În palmă sau chiar în pumn. Cu-n fier încins Să
Tablou de dupamiaza
Cioburi de ochi în ploape îmbrăcate, Suflete goale în căni turnate, Se adună într-o șură La ochi de trăsură.
Cu ochii
Ciudate buruieni cu cap oval Stau între mine, picioarul meu si un tren. Se deschid să mă primească Curgând un negru voal pe creastă El vine cu viteză proastă Și le taie ca o coasă. Ciudate
o secunda
Mă uit în bec o noapte Să o pot deosebi pe soare.
Motiv
O gaură sunt într-un perete Și nimeni în jur nu-i. De-un băț cu plete pe-o planșă, O imagine a vieții înghețată Sa fie, Să am de ce sprijini un cui.
Adevar de tine
De-ai fi sinceră ca gura unui mut Curată ca privirea unui orb Þi-aș fi umbra unui nuc Sau pescar și tu năvod.
