Poezie
Amagire...
1 min lectură·
Mediu
E noapte,
E-ntuneric și-nfricoșător de singură mă simt.
Sfârșitul lumii?....
Nu...e doar apusul unei amăgiri
Sunt singură,
Sunt tristă, sau poate doar confuză.
A fost frumos? Nici nu mai știu
Știu doar ca ar fi putut sa fie altfel...
Sau mai mult.
Dar oare-ar fi putut?
In mine crește un gol imens
Se umple doar cu tine...
Cum ai pătruns în viața mea fără să știu...
De ce nu ieși din viața mea fără să știu...
Fără să simt durerea golului
ce mă apasă.
Pleaca!
Pleaca cu pași mici...ușori...
Nu-mi tropăi în inimă..
Nu bate tobele în sufletul meu,
Pleacă încet să nu te simt....
dar pleacă....
00904
0