Jurnale

umbrar de vale, în amurgul obosit știuleți și paie freamătă odihnă doar grebla zace rezemată de un zid și cugetă: -se poate? am strans gunoaie, buruieni și oseminte și vaiet

privesc în ochii tăi rânjiți debusolați și reci ești tot șarpele ce zilnic mă vânează ador lupta cu tine fac slalom printre apucăturile seci si haotice ale gândului tău, reptilă... mă satur să

De ce vă speriați de numele sonor, de baltă Haiku? este și va fi cît lumea. Din rădăcină este lipovean si prin adopție românizat ca băstinaș în stufărisuri. Știe să cânte să scrie să rîda cu gînd