Poezie
autoportret
1 min lectură·
Mediu
Eu sunt ca treptele tunse de-un funebru gând,
Mă-ntreb câtă lume voi mai vedea călcând...
Aud pași și văd șoapte,
Vreau liniștea...dar poate să mai aștepte.
Înteleg durerea tuturor,
Spun că nu mai pot să-ndur,
Nădăjduiesc că voi scăpa de-acest mormânt,
Eu sunt treptele tunse de-un funebru gând.
Mă mint spunându-mi că nu mă doare,
Simt speranța mea cum moare,
Ating sufletul și-mi spun...
Sunt îngrijorat că plâng acum,
Plâng, si mă gândesc...când o să mă gândesc...când,
Eu sunt...treptele tunse de-un funebru gând!
00818
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- sergiu iacob
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
sergiu iacob. “autoportret.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sergiu-iacob/poezie/14006263/autoportretComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.