Poezie
Despre
prietenului din somn, Nichita Stanescu
1 min lectură·
Mediu
Despre tacere pot spune doar atât:
îmi picură sânge din ochiul aerului
înspre ochiul meu ca și cum
marea s-ar plimba din flux
înspre reflux pe-o bârna de metal,
pe-o bârna de metal înfiptă-n
ochi.
Despre tăcere pot spune doar atât:
deodată, brusc, un hulub s-a așezat
în zborul lui pe-o bârna de metal
în timp ce picura sânge din ochiul
aerului înspre ochiul meu ca și cum
marea s-ar plimba din flux înspre reflux
pe-o bârna de metal, și acel hulub a
stat un timp, a stat o vreme până
s-a înființat tăcerea.
063.782
0
