Poezie
Betivul
1 min lectură·
Mediu
Pe un fotoliu intr-un ungher intunecat
Statea betivul declarat
Cu vodka ieftina vorbea
Caci nimeni nu-l mai iubea
Mainile ii tremurau ca papadiile in vant
Iar fata palida ca luna
Cersea iertare…fara de cuvant
Si indurare intr-una
Suferea fara ca nimeni sa nu stie
Si asta ii adusese numai nebunie
Caci o iubire tinuta in secret
Te duce pe culmile pieririi
El vede o lumina slaba
Sta si se intreaba...
Sa mearga catre ea?
Sau poate sa mai stea!
Lumina blanda ii arata
Intreaga lui viata parca derulata
Cu fericiri,necazuri,bucurii
Si toti ai sai copii
Dar visul i se spulbera
De o umbra tulbura
Ce nu-i vrea de bine
Ea ii spune(vino linga mine)
Si in data se preschimba
Vorbeste-n alta limba
Caci el e ingerul pieririi
Trimis de Dumnezeu
Cu un sarut rece ca si gheata
Ud ca roua dimineata
Sufletul i-l i-a si-l duce
In rai poate sa-l urce
Sau poate …….
In intuneric foc si mult pacat
Iadul pe el la adoptat
001.940
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Schonthal Nicolae
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Schonthal Nicolae. “Betivul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/schonthal-nicolae/poezie/1806267/betivulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.