Poezie
Codex sapte
1 min lectură·
Mediu
Noaptea trecută stăteam treaz cu ochii în patru,
Întins pe o canapea ruptă ca la pshihiatru.
Ochii îmi fug la ceas trei zero șapte,
Șoapte șoptesc vinovat de șapte fapte,
Cad în somn profund prin al 7-lea șir a lui Fibonacci,
Purtat de un vânt ce scoate din rădăcini copacii
Întors la a șapte șaptea generație până la Adam
În al șaptelea cer, mi se face update la program.
Laboratorul din Eden mușc din nou din măr etern,
În retină curcubeu ROGVAIV ce luminează în eter,
Văd universul cum mă naște, îi simt și văd truda,
În ziua a șaptea și fac șapte pași ca Buddah.
Respect ca un samurai șapte principii bushido,
Și am abilitați de orator ca Cicero.
Una dintre cele șapte minuni ale lumii
Din piramidă ies în sarcofagul unei mumii.
Nu-mi încerc ca unii norocu la șapte șapte,
Cutrmur tot în jurul meu ca-n șapte șapte.
Adun patru elemente în nartura triplă a omului,
E exact cum ți-am prevestit, acum e spargerea oului!
Fiul omului cu șapte sfere-n mână,
Ridică acum morții din țărână!
001.246
0