Poezii

zâmbetul interior. un puzzle rezolvat perfect, fără a fi magister ludi. stropi de gânduri nu mai ucid clipe, atomii nu mai rotesc lumea în sensul invers acelor de ceasornic. dacă ai

SMSav Mihai

0

2

mai simt armătura de sârme, gustul de formol și de vise. unde am fost plecat în acești ani? mai simt cicatricea, pe unde ai intrat. mai târziu, am primit și un nume.

SMSav Mihai

0

3

doar ochiul poate stinge, aprinde, toate focurile, focul. ale tale sunt toate tulpinile, frunzele seva lor dă-o venin șerpilor, incendiază cărările ce coboară înspre cer. lasă

SMSav Mihai

0

1

norii, geometrii sângerânde, umbrele noastre pe cer.

SMSav Mihai

0

2

aș putea numi zâmbet ploaie soare chipul tău sculptat în mine pielea molatec gând născut în zori pânza fină a rugăciunilor inima bate în miez de mii de lucruri împrejur pasul nu

SMSav Mihai

0

0

sunt cel care am fost, același, mereu la marginea lui, nenăscutul, capcană a urmelor și umbrelor târzii. uneori, curg viu peste dealuri, aripile imi retează zborul. oglinzile nu pot

SMSav Mihai

0

0

eu și Isus cel blajin, în minunata poiană. El purtând înspre veșnicie povara suferințelor noatre. totuși, amândoi fericiți. împrejur tineri mesteceni ard verde-n catedrală. străvechea

SMSav Mihai

0

0

zâmbet blând, alungă ochiul trist din pleoapa înghețată și vorba mea amară. cu geana de lumină strivește-ncet suflarea ce caută în trupul tău incert umbrirea unor clipe în scrum de altă

SMSav Mihai

0

0

Holocaust (ad literam) [I dance with angels to celebrate the holocaust...] copiii ard, părinții se sting în umbra lor. ninge cenușa osemintelor, a inimilor arse. nici o

SMSav Mihai

0

0

inima, abis între a te știi aproape, aripa și vuietul desființării. # [la margini de peyotl] am înghițit jumătatea crudă a lunii, putreziciunea clipelor coboară în ouă de vultur. în

SMSav Mihai

0

1