Mereu ofensat
Mereu ofensat Nașterea ta a fost un dar Creșterea, obligația lor De primit ești dispus toujour Dar când să dai,pardon-bonjour
Eu sunt Pamantul
Eu sunt Pământul Merg în vis cu picioarele goale prin iarba plină de roua dimineții și simt în tălpi vibrația pământului supărarea mea o simte și el vrând să mă aline mă-ndeamnă să sorb din
Asediu
Asediu Te caută-n gând probleme de mult, rezolvate greșit s-adună în tumult te lasă răvășit să-ntorci timpul nu poți deschizi alte porți și-atunci întunecate nopți se vor preface-n zi sunt
Unui nervos
Unui nervos In zgomot de gitană Tu dai in noi cu vorbe de ocară Și-apoi simțind c-ai întrecut măsura Rostogolești și-njurătura Tu porți în tine furii ancestrale Menirea ta-i tare
Magie
Magie Cad clipele alese din cer Și alergi cu plasa de fluturi Să prinzi secunda de plin mister S-o păstrezi pentru noi inceputuri. Neințelese momente de amăgire Presate-ntr-o carte, ca
Crinul
Crinul O frumusețe atât de perfectă Ce-ți taie inițiativa de a-l rupe Scăldat de soare, tainic Imaculat și tandru, îți smulge Un zâmbet sfielnic și te îndeamnă La gingășie Atăta dărnicie din
Celui ipocrit
Celui ipocrit De vizită tu când auzi Degrabă cauți să ne-nfunzi Pe cel ce te va Însoți Ca și pe cel ce te va primi O adunătură de nebuni Apăruți de prin genuni Dar îndată ce
Zavoiul
Pe Prut între apa și cer liniștea are al începutului, mister ecoul dureros străbate un nor și apoi se întoarce sub formă de fulger ca un străjer, apa trece rece și clară susurând povești nespuse
Durerea noptii
Un asfințit insângerat parcă de plânsetele celor mulți se deschide-n fața ta încercând să te atragă în neant, la marginea pământului alungi umbrele înserării ținând ochii minții larg
Unui indrăgostit
In loc de jurăminte Ai mormăit ceva cuvinte Ce, repede s-au transformat Intr-un coșmar adevărat. Iubirea ta-i atât de clară Precum cerneala-n călimară Și sufletul așa dispus Precum o mină
Destin
Ciudatele șoapte din fiecare noapte Ce stau ascunse mereu aproape Te-ndeamnă la gânduri rebele Când tu obosit, desfaci ziua-n inele Așezate-n mâna destinului, care Adună-ntr-un sipet aceste
Vreme
Vreme Plouă Și doare Vremelnică și udă floare Ce treci, Prin ziua călătoare. Rouă, Candoare, Ca lacrimi ușoare Ce cad În zi cu nepăsare. Furtună, Nebună, Ce faci vraiște din
Timp
TIMP Copil fiind tu te grabesti Sa cresti,sa simti, sa speri Trecand in viteza,tu crezi ca sosesti Matur,sensibil sau prosper. Dar la final,tu trist gasesti Ca lucrurile dupa care-ai
