Poezie
Prima poezie de sertar
DINTR-UN SIR DE 4 VOLUME PERSONALE
2 min lectură·
Mediu
Din alta lume, te-am zarit acum
Ca intr-un vis, zeita solitara...
Si sa nu razi ca inima mi-e scrum
Si fara tine viata mi-e amara...
EU
Esti prea departe, dupa tine plang
Si visele-mi incatuseaza gandul...
Cand sentimentele la piept le strang
De sub picioare simt fugind pamantul...
Mi-ai dat o raza de speranta vie
Mi-ai animat un tel, o bunastare...
Si-un cantec ce mi-a fost trimis chiar mie.
Dar am zburat in pasnica uitare...
De ce te legeni, codrule de vis
Si-mi amintesti de vremurile bune...?
De ce milenii sumbre mi-ai prescris
Si cu ecou faci inimi sa rasune...?
Te-am revazut, candva, nepasator
Si mi-ai soptit legende lungi si ganduri...
Dar n-am facut decat sa fug de dor
Si sa m-afund in toate-aceste randuri...
Si-am sa raman acolo-n alta lume
Pe unde te-am vazut candva pasind...
O! Tu, zeita buna fara nume...
Ai transformat un om in scrum, zambind...
Licoarea de matase inspumata
Fiorii-nmiresmati plutind in val...
Parfumul liliacului ce-mbata
M-au ametit, de-a binelea, la mal...
Si-as vrea ca sa-mi revin, ca alta data
sa joc, sa chefuiesc si sa pazesc
O liniste si-o viata-ndestulata...
Si-un vers dulceag pe loc sa zamislesc...
In lumea ta, acolo, peste ani
Cuvantul n-are sens si totul trece...
Si lumea e legata strans de bani
Si transpiratia e aer rece...
Esti prea departe, dupa tine plang
De sub picioare simt fugind pamantul...
Si-as vrea cu dor, la pieptu-mi sa te strang
Si impreuna sa zburam ca gandul...
Zeita solitara in abis
Privesc din alta lume catre tine...
Si cred ca-n frunte clar iti este scris
Sa fii doar opt milenii langa mine...
Atat! Ti-am daruit speranta vietii
Si ti-am raspuns la hotararea luata...
In susur cald dar vag al diminetii
Soptesc:\"Zeita,vino!...Hai odata!\"...
Curg lacrimi picurate cu nesat...
Cad frunze, susotind indragostite...
Un om si o zeita...brat la brat...
Pasesc spre spatii dulci...abia soptite...
001166
0