Poezie
Cunoașterea
1 min lectură·
Mediu
Mă doare să văd că te înșeli
Și sufăr când tu naști greșeli,
Apoi, mă-ntrebi cine sunt eu,
De zic ce-i bine sau ce-i rău?
Chiar nu sti, nu îți amintești,
A mea frumoasa din povești?
Cu tine-eram, atunci odat’...
Când din cunoaștere-am gustat.
Dar azi, să porți mască ai ales,
S-ascunzi ce? O mare de neînțeles!
Ca alții-n van vorbesc, îmi pare,
Să caute-atunci singur, fiecare!
Când unic e-Adevăru-n lume,
Tu de răspunsuri ai găsit sume!
Decât iubindu-l, vezi c-așteaptă,
Să înțelegem, treaptă cu treaptă!
003070
0