Poezie
Pana de lumina pe soare
Dincolo de intuneric
1 min lectură·
Mediu
Soarele se stinge
Ca flacăra unui chibrit
Si eu ma uit cum lumea
Devine glaciară
Si singura lumina
E cea sentimental
Păcat ca eu sunt rece
O stance de nisip
M-au sapat râurile
De sete și de viata
Si ma macină gândurile
În pulbere fina
Nu vreau sa ma împrăștii
În vânt ca tot cuvântul
Vrau sa fiu piatra tare
Sa stau în vârf secole
Sa vad de sus totul
Dar nimeni sa ma vadă
Devin eternitate
Iar totul sta sub mine
Iar sufletul meu canta
Un imn de nemurire
Dar lumina arzătoare
Cade-n veci pe chipul meu
Îl scalda în soare
Îmi dărâmă marmura
Si îmi spune c-o sa mor
Când se stinge
Parca sunt in alta lume
Sângele îngheață-n vene
Întunericul străluce
El de soare mereu fuge
Sta acum deasupra mea
Luna-mi dăruiește muza
Iar eu încep a-mi sculpta
Spre a împlini dorinta
Chipul meu de cremene
00484
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- S.A.I. Lativius
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 149
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
S.A.I. Lativius. “Pana de lumina pe soare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/s-a-i-lativius/poezie/14170956/pana-de-lumina-pe-soareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.