Poezie
Singuratate
1 min lectură·
Mediu
Mă chinuie singurătatea,
Singurătatea plină de prieteni,
Cu ce căldură îmi vorbesc,
Îmi spun că-mi sunt alături,
Îmi spun că mă iubesc.
Dar vai! O,mie!
Sunt singur,tot singur,
Nici un prieten ,
Ce suflete...
Atât de reci!
La luna ce-mi știe toate chinurile plâng,
Ea mă ascultă;
Firav îmi spune blând:
\"-Vino la mine !
Aicea sus e-atât de bine.\"
Ce vorbe dulci,
Dar cum să îi răspunzi?
Ea e atât de sus,
Iar eu atât de jos..
O, suflet blestemat!
O, suflet îndurerat!
006.083
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Rusu Gheorghe
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Rusu Gheorghe. “Singuratate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rusu-gheorghe/poezie/1768169/singuratateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.