Poezie
… când îmi mușc limba din gură…
1 min lectură·
Mediu
Splină și cancer palpez în mine
Tehnologie și ethologie de sine
Om și fiară înalță-o ruină
De ce-aș avea eu vreo vină?
Cangrena erudiției se vindecă-n mormânt
Se purifică și mântuiește-n pământ
Sicriu al stiinței raționale, de recesământ
Cavoistic ne alterează fericirea, de jurământ.
Caligrafia munților pe pergament ceresc
Bulimia umană din demnitate de vreasc
Se-nalță pe analogii antitetice ce pălesc
Balast și sublim de-egocentrism livresc.
Cultură și civilizație de mămăligă și rug
Slăvesc un cer subpământean în Demiurg.
Marinari de lume nouă răzvrătiți dansează pe catarg
Și-așteaptă hoitarii înaripați să-i ispășească-n amurg.
Bazar de cuvinte și sensuri morgane
Basculate la seminarii din dicționare de-organe
Halesc prin pori de puroi și prin coșuri de mangan
Și mă fudulesc prin târg cu-un scalp de-astrahan.
Chițăie teribilismu-n comunicarea-mi hilară
Și croncăne aroganța cu plisc de cioară
Mângâind balauri de bale și ceară
Ce cresc din răni sifilitice de ură…
… când îmi mușc limba din gură…
002.524
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Runceanu Adrian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Runceanu Adrian. “… când îmi mușc limba din gură….” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/runceanu-adrian/poezie/1737775/cand-imi-musc-limba-din-guraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.