in asteptarea ta...

Romantica pana la prasele poezia asta. Un amestec de Eminescu si Cosbuc. Nu credeam ca se mai poate scrie asa in epoca in care navetele si zgarie-norii se prabusesc (bineinteles nu din aceleasi motive). Imi permit sa-ti atrag atentia asupra unor carente de ritm si metrica. Din acest punct de vedere poezia ta schioapata. Sunt cateva silabe in plus la unele strofe. Cel mai bine e sa ti-o citesti singura cu voce tare. Ia ca punct de reper strofa a doua, care e bine realizata din punctul de vedere al metricii, imparte versurile in silabe, si-ncearca sa ai acelasi numar si-n celelalte strofe. Elimina repetitiile (ca de ezempu in strofa a treia, soapta si soapte) si in general locurile comune.
A, si inca ceva, mai e de lucrat si pe la rima (de ex \"gene\" n-o sa rimeze niciodata cu \"perna\", poate cu perne, ca sa nu mai vorbesc de \"chemarea\" cu \"alinare\", care e o rima cat se poate de fortata.
Acestea fiind spuse, la treaba si inspiratia sa fie cu tine!