Poezie
Când sălcii plâng
1 min lectură·
Mediu
Când sălcii plâng,
Urlă sub picuri de ploaie,
Când malul le cântă durerea
Nu mă lăsa...Vino aproape,
Du-mă sub sălcii care plâng,
La rădăcina lor bătrână,
Durerea indrăgostiților,
Durerea morții și a vieții
Si nerăbdarea pruncului din leagăn...
Inocența-i sfâșiată
De la primul gângurit,
Du-mă unde sălcii plâng,
Unde rădăcina urlă,
Acolo unde ploaia
Risipește malul,
Du-mă pe drumul tău,
Pe malul apei tale,
Acolo unde sălcii plâng.
001386
0
