Poezie
nu mă bucur
1 min lectură·
Mediu
o să adaug o vorbă două despre tine
nu te laud pentru că ți s-au scurs bătăile de joc
în pardoseală
în variantele tot timpul adevărate
despre cum să nu
despre cum să ce
arăt că peste mine poveștile
se ocupă de
final
n-am timp să te ascult
nu vreau să mă văd la capătul puterilor
cu vești bune
în poleială
ca venele de copii
dau aspect plăcut cărnii
și tăcerii
pentru că am uitat să
pun ideea într-o pungă
rară cu care n-o să-ți calc pragurile
asta
azi
023.416
0
în primul rând, mi-o plăcut \"ideea\" (ne-tatuată încă) acelei idei puse \"într-o pungă / rară cu care n-o să-ți calc pragurile\"; de aici (sau de acolo) poate începe (sau sfârși) desfășurarea întregului poem cu \"variantele tot timpul adevărate\".
am remarcat poveștile cu final (ocupat), ne-ascultarea ta și cum te vezi \"la capătul puterilor / cu vești bune / în poleială / ca venele de copii\".
nu (prea) mi-or plăcut acele bătai de joc, interminabile (parcă) în citirea mea imagistică.
o poezie interesantă care se apropie de tine, oriunde l-ai citi, oricând l-ai scrie; \"asta / azi\".
cu stimă, Cornel Ștefan Ghica