Poezii

Trăiesc într-o lume A rațiunii viselor În care predomină vara din iarnă Iar primăvara și toamna Se contopesc în sclipiri Ale argintului iluzoriu Vorbește soarele de zăpadă Iar gheața cântă

Îmi spăl inima În fântâna chipului tău Iar gura udă amintirea Cu stropi de sfoiag Ce tulbură luciul confuz Miroase-a umed Miroase-a alb, miroase-a vid. Mă agăț cu cârligul inteligenței De

Imaginea ta se reflectă In sufletul meu. Irișii tăi picură roua Dimineții de Mai[...]rămâne Doar culoarea lor perfectă Oglindită în pocaluri de cristal Ce spală în sânge două inimi Care zboară