Poezie
Rost divin
1 min lectură·
Mediu
Motto
Sunt clipe în care,
ca un copil cuminte,
merg cu Dumnnezeu de mână,
în primăvara
ce tocmai stă să vină.
Prin lumea aceasta.
Am coborât cu tine pe pământ
ca să-nțeleg de ce ți-e frică și de ce,
Pe lângă raiul ce ți-am dat, ai inventat
atâtea lucruri fără nici un rost.
De vei urca cu mine vei vedea,
vei înțelege, și vei ști de ce,
Îți spun să fii cu mine- asemenea
într-o lucrare cu un singur rost.
Orice tu poți să faci și să prefaci,
oricum poți să trăiești, și să nu fii
Doar sensul orelor în care spui sau taci
îți este dat și nu-l știi pe de rost.
Voi coborî cu tine sus pe aer
ca să-nțelegi și să nu-ntrebi de ce,
Să crezi doar, pe pământ și-n cer,
că toate locurile au un unic rost.
002608
0