Poezii

Visez și nu mă pot opri Ceasul bate la fiecare oră. Nimic nu mă mai trezește... Nimic nu mă va trezi Vreodată.

Am vrut să ating Cerul în dimineața asta, dar m-am lovit de păsări Am vrut să ating Pământul, dar era doar ciment Am vrut să ating inima ta, dar erau hainele Am priceput că mereu e un

Azi văd o lumină nouă În ochii mei Stropi de rouă Picură din ochii mei. Mi-e teamă de tot ce se întâmplă, dar am curaj să înfrunt tot ce e nou.

Am fost în jurul lumii Am fost renegata de toți, înlăturată de peste tot m-am adăpostit la hoți. Înșelată de puterea lor Credeam că pot avea orice Dar inimi nu puteam fura.

Iubesc 2 ochi și-i iubesc nespus Ador culoarea, privirea lor. Mă doare indiferența lor, m-atinge grav sticlețea lor. Vinovat nu’s decât eu Cum ar fi fost sa fiu un Zeu?

Mi-e dor de lespedea albastră ce-o purtam în drumul spre neant. Aș vrea să fiu iarăși acolo Să nu mă fi lăsat înduplecat de el, de licăritul pământesc. Acum aș fi fost Zeu, aș fi avut