Poezie
Despărțire grea
1 min lectură·
Mediu
Îl vede, căzut și făr' de vlagă...
Ea inspiră durere și expiră amintiri.
Zidul dintre ei încearcă să îl spargă,
Însă nu poate, au fost prea multe prăbușiri.
El se-nalță ca o stea, să o vegheze de sus,
Deși nu era momentul și mai aveau atâtea de spus.
Dar el își deschide aripile, zboară spre apus
Și nu se mai poate întoarce odată ce s-a dus.
Nu-și poate lua la revedere,
Ființa ei cedează, nu mai are putere.
Și totuși îl lasă să plece departe,
Iar acum... acum doar viața-i desparte.
00957
0