Poezie
Printre riduri
sau cum incepe...
1 min lectură·
Mediu
Într-o zi mai insorită,
Priveam fără grijă în oglindă.
Și am fost puțin șocată,
Când niște riduri mi-au zâmbit toate odată .
Pe câmpuri negre, murdare de zăpadă
Eu drumuri îmi croiam.
Și aveam un mers ciudat, mai legănat
Oase roase îmi scârțiau.
Și gerul mușca crud din carnea-mi
Cândva tare…
Și vântul mă cioplea după imaginea
lumii ce mă-nconjoară.
Prăbușită-n mine, cu ochii arși
Cu buzele crăpate, roasă de vreme până la suflet.
Cu pielea uscată de parcă n-ar fi fost a mea,
pe care scrisă era aventura vieții mele.
Inima îmi era totuși vie, cânta
a vieții simfonie.
Și un gând care mă izbește:
Că mai departe nu pot merge.
Doi crini mi-au înflorit pe piept,
Și-un trandafir în inimă,
O salcie peste părul meu,
Și vântul care-o piaptănă.
002.777
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Raluca Toma
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Raluca Toma. “Printre riduri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/raluca-toma/poezie/53847/printre-riduriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.