Din moarte
e prea multă noapte - e ca și când aș spune prostie... de-atâta noapte rămâi mai mult singur. nu-s de vină oamenii! vinovată e noaptea, tăcerea. astea două înseamnă prea mult. mereu curg
Rugaciune
Numeste-te frunza, Sau floare, Sau padure! Dar vreau Sa m-asez acolo La tine. Sa simt iar Ca traiesc! Da-mi zambetul, Dorul,emotia, Bucuria...de-a fi!
Poate
Am auzit iarba vorbind Și frunze unduind simfonia... Învață să iubești O frunză, apoi ploaia, Apoi va fi iubirea.
Mâncător de scaieți
Măgarul și-a pus potcoave de cal. Își fâlfâie coada semeț. E CAL. Mănâncă scaieți ca tot măgarul... dar vrea și-ovăz, măgarul!...
Lui Glonte
Într-o lume cu rău nume te târăști... tu jivină-ntre jivine... ...fericit îți porți putoarea hoitului duhnind a ciumă... ...îți iubești nemernicia tu gunoi între gunoaie!