Poezie
Vid
1 min lectură·
Mediu
Un pat amar de frunze se întinde,
De-aici și până mai departe.
Doar amintirile rămân deșarte,
În părul tău...
La umbra unui arbore bătrân,
Te așezi și iarba se îndoaie
Și mâna ți-o plimbi prin pâraie,
În noaptea ta...
O rochie roșie te acoperă
Și părul negru în lună-ți străluce
Și ochii-ți străpung un gând ce mă duce,
La tine...
Pari că te afli de veacuri aici
În vechea pădure măiastră,
În vis de izvoare și noapte albastră,
La mine în vis...
Mai vreau să te caut și mâine
Ascunsă prin vis să te-arăți,
Dorită, de cer să te-agăți,
Acum te găsesc...
001.114
0
