Rada Marin

Nu stiu daca pot sa categorisesc poezia drept \"frumoasa\", Radule, dar m-a fascinat, zau, mai ales primul solilocviu. Cu \"anti-Christ/death to Christ\"-ul lui, cu degetul sus si cu pantalonii jos, cutitul la jugulara si cu \"n-am nevoie de iertarea ta si nici de literele tale mari\".
Am vizionat-o, mai degraba decat am citit-o. Mi l-am imaginat pe dumnezeu in pragul usii, cu sosoni si fes in cap, uimit ca ai tupeul sa-i bati la usa, mi l-am imaginat sufland in lumanari. Mi-a placut ca l-ai pus in rand cu lumea.
Am s-o fac rugaciunea mea de seara, ca si asa nu aveam nici una. Pacatoasa ce sunt.
Poezia merita mai multa atentie decat ii pot acorda eu la ora asta tarzie, dar sunt convinsa ca o sa se ocupe altii.
O sa inchei cu urarea \"Sa te auda dumnezeu!\". Amin.

Nu cred ca iubirea este eterna. Si, de fapt, fiecare cunoaste iubirea in felul sau. Ce este iubirea, Daniela, la urma urmei? Ai putea sa-mi raspunzi? Oare exista doua persoane care sa dea acelasi raspuns, care simt iubirea in acelasi fel?
Acesta nu este un subiect de genul \"1+1=2\", asa ca nu pot sa te contrazic. Pot doar sa nu fiu de acord cu ceea ce spui. Iar tu poti sa nu ma bagi in seama.

Alexei, eu nu stiu \"what the nasty indian did\", n-am inteles de ce \"this should seriously worry our uniquely handsome cowboy\", zau ca n-am inteles. Si n-am inteles de ce trebuie sa folosesti limbi straine. Alexei, dar a noastra, cu virgulitele (nu virgulitze) si caciulitele ei, nu e sufficient de frumoasa pentru tine?
Cowboy-ul tau nu o sa se supere daca-i zici vacar. Vorbesc eu cu el, promit.
Deci?

La prima citire, poezia mi-a gadilat ochiul si mi-a ridicat, putin, colturile gurii. La a doua, mi-a ramas tatuat pe retina amalgamul de culori, iar pe varful limbii gustul de verde crud. Uite, asta este genul de poezie cu care imi trece foamea.
Sa ma scuzi ca am cotrobait in poeziile tale fara nici o jena, dar nu ti-am facut dezordine, dupa cum vezi. Si-am sa revin, daca-mi permiti.