Poezie
maritisul ploilor
sau ce-i cuvânt, cu vântul trece
1 min lectură·
Mediu
se însoară vântul
tare mare bucurie,
mare,tare vijelie
peste tot pământul
azi pe la chindie.
*
se însoară vântul
cu ochi de cifer
și-o să ducă-n cer
cu pasul ca gândul
pe șoimana de ieri.
*
pe vântoasa de azi
fure-o dintre brazi.
pe frumoasa ca jarul
din care-au gustat
atâția, amarul.
\'nalti flăcăi,
ca niste stei
feciori de fierari
sau oieri ștrengari.
șoimana de ieri
care-a zdrumicat
vlaga de barbat.
șoimana din cer
care-a supt putere
la sân de muiere.
*
ieri,din buze de nectar
s-a-nfruptat vântul tătar,
și frageda vântoasă
este azi mireasă.
*
și crivățul mare,
cu mila uscată,
și crivățul tare ,
cu umeri de daltă
și vântul cel harnic,
holdei paharnic
azi n-are suflare
strivit sub o floare.
*
Adio, hoinare!
cu trup fără minte!
Tu, cândva, vântul
veșnic în stare
!-vreme-nainte-
să-ntorci tot pământul
cu o suflare ...
*
lege-se vântul
cu-a lui vântoasă
mult mai frumoasă
decât cuvântul
poate să lasă.
*
se însoară vântul,
Doamne, și-o să fie
din zori la chindie,
pe cer și tot pământul
uragan și vijelie
nici un strop de bucurie,
!noua veacuri si-o pustie.
003.261
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Pușcă Ioan Gabriel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 187
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 63
- Actualizat
Cum sa citezi
Pușcă Ioan Gabriel. “maritisul ploilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pusca-ioan-gabriel/poezie/64982/maritisul-ploilorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.