Poezie
Chemare
Strigătul ființei mele
1 min lectură·
Mediu
O,Doamne! Tu-mi cobori în vis
Din el să-mi faci cunună!
Să-mi faci din viață un abis
Și nopți întregi cu lună!
Petale azi mi-ai pus la gât
Să mă prefaci în floare!
Și vreau pământul să-l sărut
Să-mi fie sărbătoare!
Opinci să-mi faci din dimineți
Surâsul din icoane!
Și-n astă lume să petrec
Pustie și-n răcoare!
În adormitele cuvinte
Tu să mă-nalți la cer!
Și-n literele mâzgălite
Încet să mă adormi!
Să-mi fie ziua adăpost
Și noaptea biruință!
Să mă înalț, să mă cobor
În mândra ta credință!
Pecete-mi fac din vorba mea
Din mintea-mi luminată!
Tu vino dar, să mă petreci
Spre a nemuririi soartă!
Din umbre reci, din ape vii
Senine și uitate...
Alungă-mă și ia-mă iar
În palma-ți încordată!
În lumea ta, în drumul tău
Mai singură ca tine...
Păstrează-mă ca pe un ecou
Ce a fost și nu mai vine!
00428
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Prunaru Georgeta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Prunaru Georgeta. “Chemare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/prunaru-georgeta/poezie/14153569/chemareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.