Poezie
Homo lupus
1 min lectură·
Mediu
Tu taci,eu tac.
Eu strig,tu strigi.
Mă faci,te fac.
Te mint,mă minți.
Te văd oricând, ești lângă mine,
Eu deasemeni sunt aici.
Știi ca vrăjeala ta nu ține
Peste mine să te ridici!
Dar nu-i nimic,că mai sunt zile,
Treptat începi să mă cunoști,
Îmi pun încrederea în tine
Deci ți-a ieșit! Tu mă mirosi!..
Acum sunt al tău, n-am ce face,
Sunt doar supus,masculul beta,
Vrăjeala ta mă tot atrage,
Sunt sclav,un prost,un fraier!Gata!
Ți-a ieșit jocul,sclavule!
Tu m-ai făcut, tu m-ai învins!
Ești doar o brută, lupule,
Nu faci nicicum un compromis...
Nu te interesează omul,
N-ai pic de milă,scrupule.
Vai și amar de ghinionul
Celui ce are - ncredere
În jegul tău de animal,
De lup în piele de om bun.
La tine toți sunt adversari
Și îi privești la fel oricum.
Ãsta ești tu,omul de azi,
Dacă mai pot sa Îți spun om.
De mori,trăiești, de urci ori cazi
Lupta Îți e companion!
001.169
0