Poezie
Nea Costica
1 min lectură·
Mediu
Nea Costica
Merg din bar în bar,pe seara,
Când se adună bețivii
Și beau a mea pensionara
Si-s prostit ca și naivii.
Căci țiganii toți se-aduna
Și mă fac la buzunare
Ori se dau cu vorbă bună
Cu vrăjeala din dotare.
Măcar azi,poate și mâine
Uit de viața de hoinar.
Pot sa mă simt și eu bine
Din leafa de pensionar.
O cană de vin de țară
La un bar,pe o terasa
Deși este frig afară
E aproape pân ' acasă.
Am ajuns bătrân și singur.
Acum sunt al nimănui
Prietenia mi-o asigur
Din darul alcoolului.
Nea Costica mă numesc.
Sunt hoinarul ce odată
Am avut un trai firesc
Nu o soartă blestemată. ..
001.224
0