Poezii

Seceră și roșul se revarsă, pe-o coastă luna crede că-i mireasă și-n bucăți de vise fruntea și-o apasă

Între plecări călătorul își deschide trupul și-și aerisește sîngele. Între dureri călătorul își închide trupul

Simți cum ai pierdut ziua și de ciudă mori, mori de atîta pustiu și te muți in altă parte. Îți răstorni picioarele, unul cîte unul in groapă iar ele, neîntoarse, adorm

Tot sîngele se-mbată cu durere cînd pleci și-n urma lui, tot visul meu mă lasă cresc iar din cuiburi ce n-au nici un rost, frumoasa mea idee despre viață... cînd

Tot sîngele se-mbată cu durere cînd pleci și-n urma lui, tot visul meu mă lasă