Jurnal
ancrasare
pe urmele noastre a plâns a-[no]-timpul
1 min lectură·
Mediu
la intrare
gardianul ne-a spus că ar fi bine să mergem mai întâi la barul de peste drum
oricum parcul nu se închide
ne-am încălzit vocile cu câte un zâmbet la adresa tarabei cu sticle de vodcă
totuși e sărbătoarea vinului și vom bea câte o bere
un mujik fluieră ridicându-și de pe jos pălăria
\"nu nu lăsați, nu avem nevoie de bilete, doar dacă ne controlează cineva\"
\"n-o să-ți spun eu unde s-o controlezi he he he\"
parcul cu peisaj romantic
o bancă egală cu cu noi amândoi culcați unul peste altul
salcia de alături tace în continuare
\"cum ai putut să-l accepți?\"
\"am avut și eu sentimentele mele\"
\"sentimente, mai există asemenea termen literar?\"
\"rrăule\"
\"rrrr\"
\"dezbrrrracă-te, mi-e frrrig\"
toamna galopează printre frunzele de culoarea părului tău
de departe focurile de artificii se văd altfel și nu trebuie să fii călacat în picioare
mai stăm puțin
002698
0
